Clopotele bisericii străbune, apostolice, cheamă credincioșii la rugăciune, îi plâng pe cei care nu mai sunt și împrăștie furtunile care se adună amenințător deasupra poporului. Creștinați de două mii de ani de ce întâi chemat Sfântul Apostol Andrei și uniți în granițele firești de 100 de ani, astăzi la ceas aniversar, suntem tot mai dezbinați , tot mai triști și cu privirea îngânduratâ de poverile zilnice.
Trecutul nostru frumos este rar adus în discuție și lăsat în cărțile de istorie, peste care se așează colbul vremurilor. Cunoașterea trecutului și cinstirea lui este sarcina fiecărei generații, pentru că istoria înseamnă viața străbunilor, faptele lor de vitejie, bucuriile și tristețile lor. Ei au trecut și noi vom trece asemeni lor și ne dorim să lăsăm o urmă a trecerii noastre pe acet pământ. Unii sunt făuritori de istorie , alții participanți la momente istorice sau simpli iubitori ai trecutului.
Acum 100 de ani de ani la Arad clerici și oameni politici, ai locului, au scris o pagină de istorie care nu va fi uitată niciodată. Cu zeci de ani înainte de 1918, la Arad s-a scris despre unire și s-a luptat pentru ea, cu demnitate și curaj. De la Arad s-a aprins flacăra, asemeni făcliilor de Învirere dorul unirii a fost reaprins în tot Ardealul. Dorul de unitate îi cuprinseseră pe toți. Articolele scrise de arădeanul Vasile Goldiș, ideologul Marii Uniri, au reușit să îi mobilizeze pe mulți români, să le redea nădejdea celor care nu o mai aveau. Vrednicul de cinstire, episcopul al Aradului, Iosif Goldiș mânat probabil de pronia cerului , îl readuce pe nepotul său la Arad. Vasile Goldiș se ridică la înălțimea vremurilor, a înaintașilor , nume lui străbate timpul și rămâne pe vecie în cărțiele de istorie. Arădeanul Vasile Goldiș proclamă în fața celor peste 100 de mii de români adunați la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, Unirea pe vecie a Transilvaniei cu România. În casa unui alt arădean, Ștefan Cicio-Pop își va avea sediul, înainte de Unirea Transilvaniei cu România, Primul Guvern al Transilvaniei. Președintele C.N.R. C.(Primul Guvern al Transilvaniei) a fost numit Ștefan Cicio-Pop, din el mai făceau parte arădenii Vasile Goldiș, Ioan Suciu și Ioan Fluieraș. La Arad se hotărăște ca hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu Patria Mamă România să fie făcută la Alba-Iulia unde să participe reprezentanții poporului român din întrega Transilvanie și poporul acestei provincii românești. Au venit 1228 de delegați și peste 100 de mii de români, mânați de un singur dor Unirea. Un alt arădean, avocatul Ioan Suciu, este organizatorul evenimentelor mărețe de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918.
1 Decembrie 1918 a căzut într-o zi de Duminică, era mult așteptata sărbătoare a unui popor care de mult timp își aștepta izbăvirea. In timpul slujbei de la Alba-Iulia, episcopul Aradului Ignatie Papp a spus ,, Cel ce a înviat din morți a înviat și neamul românesc″. 1 Decembrie 1918 a fost Ziua învierii și biruinței unui popor greu încercat. La ora astrală a neamului Românesc arădenii de la 1918 au răspuns prezent. Noi cei de astăzi trebuie să îi cinstim pe cei care au luptat pentru unitate. O facem în clasă în fața celor tineri, în fața clădirilor cu o semnificație istorică deosebită, la cimitirele unde aceștia așteapă învierea și la biserica strămoșească.
Un astfel de moment de cinstire și de aducere aminte a generației de la 1918 s-a întâmplat la biserica din cartierul arădean, Grădiște, în data de 8 noiembrie 2018. Aici parohul și ctitorul acestei frumos lăcaș de cult părintele Viorel Roja, a demonstrat că vechea zicală,, omul sfințește locul″ nu este doar o vorbă în vânt. Din fața altarului s-au ridicat rugăciuni pentru Corifeii arădeni ai Marii Uniri și s-a oficiat slujba parastasului pentru ierarhii arădeni Iosif Goldiș, Ignatie Papp ș ipentru Corifeii Marii Uniri Vasile Goldiș, Ioan Suciu și Ṣtefan Cicio-Pop. Manifestarea a continuat în fața bisericii unde după ce am auzit frumosul dangăt al clopotelor i-am evocat pe arădenii de la 1918 și am ascultat cântece patriotice.
Am dat citire poeziei scrisă de Nicolae Nicoară Horia Mi-e dor de Alba și de-Arad…
,,Mi-e dor de Alba de atunci Și-mi arde sufletul ca para,
Când răsuna pe văi și lunci-
„Noi vrem să ne unim cu țara!”
Curgeau șuvoaiele de ape
Spre-aceeași vrednică fântână
Din care veșnic să se-adape
Această nație română!
Și nimeni nu le-a stat în cale
În ceasul dat de Dumnezeu,
Vreau clipa mântuirii tale
Să bată iar, poporul meu!
Te-a dezbinat și te dezbină
Cei care vin cu gând murdar
Și dau cu pietre în lumină
Și cu noroi în calendar!
…………………………….
Azi gândurile mele ard
Și lacrimile-mi curg pe față,
Mi-e dor de Alba și de-Arad,
De România „dodoloață!”
Conducerea Școlii Profesionale ,, ASTRA″, cea care a inițiat evenimentul ,aduce mulțumire părintelui paroh Viorel Roja și credincioșilor parohiei pentru calda primire de care s-au bucurat numeroșii elevi ai acesteia prezenți la înălțătoarele momente din 8 noienbrie 2018.
Prof. dr. Stoica Cristian
Director al Școlii Profesionale ,, ASTRA″