Acțiunea de suflet, o îmbinare între rugăciune, evocare istorică și filantropie s-a încadrat în tematica Anului omagial în Patriarhia Română. Biserica din Iercoșani, asemenea satelor românești din Eparhia Aradului, cu bisericile din lemn și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci cioplite, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj dinamic al tradiției, al continuității istorice, culturale și spirituale ale acestui neam, sunt oglinzi iconice ale sufletului românesc. Multe din crucile din cimitirul Iercoșeniului sunt cioplite în lemn. Tot din lemn este și biserica satului. Adusă la Iercoșeni din Chisindia în anul 1752, biserica este cu siguranță mai veche dacă luăm în calcul și anii în care a fost locaș de cult pentru credincioșii din Chisindia.

Scriitorul șirian Ioan Slavici își plasează acțiunea nuvelei „Moara cu noroc” în zona satului Fundureni, denumirea veche a actualului Iercoșeni. Fiecare comunitate ortodoxă, fiecare colțișor din această eparhie este însoțit de fața unui sfânt, de iubirea față de Iisus Hristos și față de Maica Sa. În fiecare sat ființează o comunitate, unde sunt vieți și inimi palpitante și doritoare să găsească motive de nădejde, motive pentru cântare, pentru bucurie, pentru o viață demnă… acolo este Domnul Iisus Hristos, acolo o găsim pe Maica Sa, precum și exemplul atâtor sfinți care ne ajută să rămânem bucuroși în nădejde.

Un articol de: Arhim. Conf. Univ. Dr. Teofan Mada – 14 Feb, 2019

Sursa: https://ziarullumina.ro/regionale/banat/biserica-de-lemn-din-iercoseni-componenta-vie-a-patrimoniului-istoric-cultural-si-spiritual-al-eparhiei-aradului-141492.html