Comemorarea corifeului Marii Uniri Vasile Goldiș ( 1862-1934) și a biografului său Gheorghe Șora (1927-2011)

70890505_2725658517466922_5503347071895207936_n
25.09.2019 Fotbal
21/02/2022
243969861_4741097832589637_5566471835166513152_n
01.10.2021 Practică
21/02/2022

Comemorarea corifeului Marii Uniri Vasile Goldiș ( 1862-1934) și a biografului său Gheorghe Șora (1927-2011)

243125067_4729175197115234_8332802850979979763_n
,, Sunt om sărac, deși am avut posibilitatea să adun avere. Dar eu nu m-am vândut niciodată.” Vasile Goldiș
Luni 27 septembrie 2021, la biserica Micalaca Nouă Pasaj, după slujba Vecerniei a avut loc parastasul de pomenire a marelui bărbat de stat Vasile Goldiș și a biografului acestuia prof.univ.dr Gheorghe Șora.
Slujba a fost oficiată de părintele Petru Ursulescu, care la final a rostit un emoționant cuvânt.
La slujbă au participat enoriașii bisericii, elevi și cadre didactice ale Școlii Profesionale ,, Astra”.
Un deceniu fără Gheorghe Șora -biograful lui Vasile Goldiș
Septembrie. Da era septembrie, îmi aduc bine aminte de prima noastră întâlnire. Eram elev în clasa a V a la Școala Generală Nr. 1 din Arad. Așteptam cu nerăbdare și mari emoții prima oră de istorie. Introducere în studiul istoriei. Atunci l-am auzit pentru prima data vorbind cu pasiune despre o dragoste comună: istoria. L-am revăzut câțiva ani mai târziu, elev de liceu fiind. Tot în septembrie. De atunci ne-am văzut foarte des. Îi ceream mereu informații istorice.
Au trecut zece ani de când el nu mai este. Numele lui va rămâne de-a pururi pe cărțile pe care le-a scris cu pasiune. Rămâne în gândurile și în inimile noastre legat în veșnicie de numele lui Vasile Goldiș a cărui biograf a fost.
Întoarcerea acasă
A iubit nespus Grăniceriul și familia în care s-a născut. Casa părintească nu mai era în picioare. Dar profesorul avea în apartamentul din Arad un ciob din geamul casei părintești. În ciobul acela erau adunate toate amintirile lui despre ai săi și sat. Îl lua în mână și amintirile începeau să curgă, valuri valuri. Ce puțin ne trebuie să ne amintim de oameni și locuri dragi.
Chiar dacă a umblat prin lume în lung și în lat, gândul profesorului a fost mereu la ai lui. Mereu și mereu cu gândul la cei rămași acasă în Grăniceri. Le-a dedicat o carte de poezii. Mergea acasă de câte ori putea
Și ultimul drum al său pământesc a fost tot înspre acasă, spre ai lui. A fost coborât în pământ lângă cei care I-au dat viață, cei care i-au învățat să umble și să își iubească atât de mult țara.
Profesorul nu a avut urmași . A lăsat însă în urmă un raft de bibliotecă. Tinerii de azi și cei de mâine vor putea afla din cărțile lui, adevărata istorie a Transilvaniei.
La Cluj-Napoca
Student al Facultății de Istorie din cadrul Universitătii din Cluj-Napoca, profesorul Șora a avut ocazia să îi cunoască pe marii istorici ai României, aceștia fiindu-i profesori. David Prodan, Ștefan Pascu, Camil Mureșanu, Constantin și Hadrian Daicoviciu, nume mari ale istoriografiei românești. Întotdeauna vorbea cu admirație de profesorii care i-au îndrumat pașii în viață. Își amintea că academicianul Ștefan Pascu a fost cel care i-a sugerat să se ocupe de biografia marelui bărbat de stat Vasile Goldiș.
Despre Vasile Goldiș, cu prețuire
Profesorul Șora a studiat documente de arhivă din orașele unde a locuit corifeul Marii Uniri de la 1918. Arad, Caransebeș, Brașov și București sunt o parte din orașele unde neobositul profesor a cercetat articole de presă, documente aflate în arhive publice și private. A făcut asta ani la rândul fără încetare. Totul pentru un singur scop: adevărul istoric.
Au rezultat mai multe cărți despre viața și activitatea lui Vasile Goldiș. Datorită lui Gheorghe Șora au văzut lumina tiparului mai multe lucrări cu documente, fie redactate de Goldiș , fie referitoare la omul politic.
Cea mai importantă rămâne monumentala lucrare de peste 500 de pagini premiată de Academia Română, intitulată ,, Vasile Goldiș- o viață de om așa cum a fost”
De fiecare dată când îi apărea câte o carte profesorul avea grijă să o trimită în mai multe exemplare la bibliotecile din țară pentru ca informațiile adunate cu trudă să ajungă la cititorii pasionați de istorie. Tot cu trudă reușea profesorul să facă rost de banii pentru publicarea lucrarilor. Cel mai important spunea acesta este ca lucrarea să nu rămână în manuscris. Manuscrisul trebuie neapărat să vadă lumina tiparului. Numai așa cuvântul tipărit în sute sau mii de exemplare putea să aducă lumină!
Recunoașterea
Unul dintre cei mai buni specialiști străini în istoria românilor a fost profesorul universitar american Keith Hitchins. Distinsul profesor cunoștea 18 limbi străine care se vorbesc în zona Europei Centrale, Balcanilor până în Caucaz. Hitchins preda la Universitatea Illinois cursuri despre istoria României și a statelor din Europa Centrală și de Sud-Est. Din anii 60 ai secolului trecut Hitchins vine în România și studiază în arhivele țării noastre documente istorice. Cărțile sale publicate în limba română s-au bucurat de un succes uriaș fiind tipărite în mai multe ediții. Lucrările ,,Românii 1774-1866″ și ,, România 1866-1947″ prezintă fără ură și părtinire istoria acestui neam.
Marele profesor universitar american Keith Hitchins care era datorită muncii sale pe tărâmul istoriei noastre a ajuns membru de onoare al Academiei Române și doctor honoris causa al Universităților din Cluj-Napoca, Sibiu, Alba-Iulia, Târgu-Mureș, Timișoara și Iași, scria în lucrarea ,, România 1866-1947″ despre profesorul Gheorghe Șora: ,, O solidă biografie a lui Vasile Goldiș a fost realizată de Gheorghe Șora”
Consiliul local al Municipiului Arad îi acordă în anul 2000, profesorului Gheorghe Șora titlul de cetățean de onoare al orașului Arad. Asta după ce vechiul Consiliul respinsese propunerea de acordare a titlului de cetățean de onoare.
Prof.univ. dr Gheorghe Șora a fost declarat cetățean de onoare al comunelor Grăniceri și Beliu. Biograful lui Goldiș a fost membru al Comitetului de conducere al Asociațiunii ,, ASTRA” din Sibiu, asociație culturală înființată la Sibiu în 1861, de aproape 200 de intelectali ardeleni. Primul președinte al Asociațiunii ,, Astra” a fost mitropolitul Andrei Șaguna. Vasile Goldiș ocupă și el importanta poziție de președinte al Asociațiunii timp de nouă ani (1923-1932).
După 1990 la inițiativa mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeala și ai altor intelectuali români, Asociațiunea ,, Astra” este reânființată primul președinte postrevoluționar devenind pr.prof.univ. dr Dumitru Abrudan. Părintele Abrudan a îndeplinit și funcția de decan al facultății de Teologie din Oradea, după aceea a fost ales decan al prestigioasei Facultăți de Teologie din Sibiu. Profesorul Șora era în bune relații de colaborare la Sibiu pe lângă părintele Dumitru Abrudan și cu fostul rector al Universității Lucian Blaga prof. univ dr Dumitru Ciocoi Pop,cu prof. univ. dr Pamfil Matei și cu regretatul prof.univ. dr. Victor Grecu cel care i-a fost și coleg de facultate la Cluj-Napoca.
Oamenii bisericii
Atunci când o carte de-a sa vedea lumina tiparului, profesorul era bucuros să ofere exemplare oamenilor de cultură, prietenilor, bibliotecilor, școlilor.
Unul dintre marii intelectuali și oameni ai bisericii căruia îi trimitea cărți profesorul Gheorghe Șora, era Mitorpolitul Bartolomeu Anania. Înaltul prelat ortodox îi trimitea la rândul său, cărțile pe care acesta le-a scris.
O prețuire deosebită a avut profesorul Gheorghe Șora față de Arhiepiscopul Aradului Timotei Seviciu. Se cunoșteau de la Timișoara. Ierarhul arădean i-a prefațat profesorului mai multe lucrări publicate.
Profesorul Gheorghe Șora aduce la lumină informații legate de prima teză de doctorat redactată despre poetul Mihai Eminescu. Teza de doctorat a fost scrisă și susținută la Universitatea din Budapesta de Elie Miron Cristea cel care va ajunge primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Cartea profesorului Șora a fost intitulată ,,Doi ardeleni despre Mihai Eminescu: Vasile Goldiș și Elie Miron Cristea “. ,, Există oare în întreaga literatură română o poezie care să întreacă Doina lui Eminescu și să fie atât de imprimată în sufletul fiecărui român? Eu cutez a zice că nu”, scria dr. Elie Miron Cristea.
O altă mare iubire: poezia
Profesorul Gheorghe Șora avea o sensibilitate aparte. Pe lângă dragostea față de istoria neamului, o altă iubire îl măcina. Iubirea față de ai lui, față de satul natal. Aceasta a fost transpusă într-un volum de poezii intitulat sugestiv:,, Întoarcere în satul Grăniceri”. Așa a fost întreaga viață a profesorului. Un zbucium continu în căutarea adevărului istoric, dar gândul lui a fost mereu îndreptat spre cei rămași acasă:
,, Mi-e dor de tine, leagăn de iubire,
Ce-ai încălzit cuvintele de ieri,
Cărarea mea devine peste vreme
Întoarcere în satul Grăniceri.
……………………………………………
Deasupră-ne e raza de speranțe
Deasupră-ne sunt anotimpuri și dureri,
Iar pașii mei, sărbătoresc de-o viață
Întoarcerea în satul Grăniceri”
Pe coperta cărții apare imaginea casei părintești, în fața acesteia era mama poetului care își aștepta pruncii plecați la oraș,
Datorită lui Gheorghe Șora l-am cunoscut pe poetul Nicolae Nicoară-Horia, la rândul său un mare iubitor al cuvântului scris. În mai multe rânduri am fost cu profesorul în casa lui Ioan Popovici Desseanu, casă unde poetul național Mihai Eminescu a locuit timp de o lună. Proprietara casei de la acea vreme, doamna Felicia Sima, avea ușa deschisă pentru toată lumea. Doamna Sima a fost cea care a luptat, făcând demersuri timp de mai mulți ani la autoritățile vemii pentru ca să fie amplasată o placă comemorativa care să amintească de Eminescu și Desseanu. Ceea ce s-a realizat cu multă trudă a dispărut într-o clipă. De ani de zile placa nu mai este…
Donațiile
După ce a locuit timp de mai mulți ani în Timișoara profesorul Șora hotărăște să se mute la Arad într-un apartament situat pe bulevardul central al orașului. Cele mai de preț obiecte ale sale erau cărțile și documentele adunate cu trudă de-a lungul întregii vieți.
Ca un istoric adevărat a hotărât ca o parte din documente să le doneze Arhivelor Naționale Direcția Județeană Arad, alte cărți au fost donate Bibliotecii Județene Arad.
Ca om legat de satul său decis ca cea mai mare parte a bibliotecii sale să fie donată Școlii din Grăniceri, școală a cărui elev a fost.
În semn de prețuire pentru gestul nobil, biblioteca Școlii din Grăniceri poartă numele profesor dr. Șora Gheorghe.
Cui să lași cărțile de istorie? Pruncilor din satul tău, cu gândul că odată unul îți va urma cu aceiași acribie pasiunea spre istorie.
Poate…
Dascălii nu mor niciodată
Absolvent al Universității din Cluj Napoca, Facultatea de Istorie, cu un doctorat în filosofie al aceleiași universități, Gheorghe Șora a fost o personalitate marcantă a Aradului. Dascăl, istoric, poet, ziarist, biograful lui Vasile Goldiș, prof.univ. dr Gheorghe Șora, rămâne nemuritor pentru posteritate prin opera și oamenii cărora le-a influențat cariera profesională.
Ce este zidit prin cuvânt, cu greu poate fi dărâmat!
,, Sâmburi de lumină
Trec prin anii mei,
Răsfoind balada
Florilor de tei.
Luna mai își ține
Cântecul în cer
Și miresme taie
Raza de eter.
Flori de Eminescu
Peste veac se cern,
Flori de Eminescu
Înflorind etern.
Gene de răsfrângeri
Se aprind în zori,
Teiul își serbează
Patria cu flori!
Flori de Eminescu
Înflorind etern
Flori de Eminescu
Peste veac se cern”   ( Balada florilor de tei-Gheorghe Șora)
Să le fie țărâna ușoară și memoria binecuvântată!
Prof. Stoica Cristian
Școala Profesională ,, Astra”

 

Comments are closed.